David - Michelangelo
Energia maternă Kundalini - Sfântul Duh in viziunea regelui Solomon, fiul lui David.
"Duhul lui Dumnezeu umple lumea, Ea cuprinde
toate şi ştie orice şoaptă.
Înţelepciunea este luminată şi neînserată şi cei care o
iubesc o văd uşor şi cei care o caută o găsesc.
Ea iese în cale celor care o doresc şi li se arată Ea, întâi.
Începutul Ei este pofta cea adevărată de cunoaștere.Iar pofta
de cunoaștere are în sine iubirea, iar iubirea este paznica legilor ei, iar
păzirea legilor ei este adeverirea nemuririi.Şi nemurirea ne face să fim
aproape de Dumnezeu.Drept aceea, pofta înţelepciunii duce la
împărăţia cea veşnică.
Deci dar, o, regi ai popoarelor, dacă ţineţi la
tronurile şi la sceptrele voastre, cinstiţi înţelepciunea, ca în veac să
domniţi.
Mulţimea înţelepţilor este mântuirea lumii şi un
rege cuminte înseamnă bunăstarea poporului.
Şi m-am bucurat de toate acestea, căci
înţelepciunea le aduce cu sine. Totuşi eu nu ştiam că Ea este născătoarea lor.
Ea este pentru oameni comoară nesfârşită; cei care
se folosesc de Ea se fac prietenii lui Dumnezeu, pentru darurile agonisite de
învăţătură.
Într-adevăr, în Ea se află un duh de înţelegere,
sfânt, fără pereche, cu multe laturi, nepământesc, ager, pătrunzător,
neîntinat, preaînţelept, fără de patimă, iubitor de bine, ascuţit, neoprit,
binefăcător,
Iubitor de oameni, neclintit, temeinic, netulburat,
atotputernic, atotveghetor şi răzbătând prin toate duhurile isteţe, curate şi
oricât de subţiri.
Pentru că înţelepciunea este mai sprintenă decât
orice mişcare, Ea pătrunde şi îşi face loc pretutindeni prin curăţia ei.
Ea este Suflul Puterii lui Dumnezeu, ea este curata
revărsare a slavei Celui Atotputernic, astfel că nimic nu poate s-o mânjească.
Ea este strălucirea Luminii celei veşnice şi
oglinda fără pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Sale.
Fiindcă este una, toate le poate, şi rămânând una
cu sine însăşi, ea toate le înnoieşte, şi răspândindu-se, prin veacuri, în
sufletele sfinte, ea întocmeşte
din ele prieteni ai lui Dumnezeu şi prooroci.
Cu adevărat Dumnezeu nimic nu iubeşte, fără numai pe cel ce
petrece întru înţelepciune.
Ea este mai frumoasă decât soarele şi decât toată orânduirea
stelelor; dacă o pui alături cu lumina, înţelepciunea o întrece.
Fiindcă după lumină urmează noaptea, pe când înţelepciunea
rămâne nebiruită în faţa răutăţii.”
- Cartea intelepciunii a regelui Solomon-